• Ce credem, cum funcționăm, ce vrem să facem.

    Manifest politic

    Cum ne raportăm noi la politică.

    Documentul poate fi descărcat aici:

    MANIFEST POLITIC

    Platforma program

    Ce vrem să facem pentru România.

    Documentul poate fi descărcat de aici:

    PLATFORMA PROGRAM

    Statut

    Cum funcționăm, cum suntem organizați.

    Documentul poate fi descărcat de aici:

    STATUTUL UCDR

    Despre diferențele confesionale în UCDR

    Ce nu discutăm în cadrul UCDR.

    Suntem creștini de diferite orientări confesionale. Rezolvarea diferențelor de credințe între confesiunile creștine nu se află printre scopurile UCDR. Nu ne vom angaja în dispute teologice și eclesiale.

     

    Documentul complet poate fi descărcat de aici:

    DESPRE DIFERENȚELE CONFESIONALE ÎN UCDR

     

  • Documente fondatoare

    Sunt prezentate aici documentele fondatoare ale partidului

    (nu necesită descărcarea acestora pentru a fi vizualizate)

    Manifest politic 

    UCDR – un partid creştin democrat

    Preambul

     

    Uniunea Creștin Democrată din România (UCDR) a apărut din dorința de a oferi cetățenilor României o alternativă autentică la actualele partide politice, care in ultimii 23 ani au condus, toate, pe rând sau în coaliții, aceasta țară, având rezultate pe care le vedem și le simțim cu toții. Suntem deplin conștienți de faptul că lipsa alternativelor reale și încrederea scăzută în oamenii politici au determinat scăderea interesului pentru viața politică. Acest lucru trebuie să se schimbe, dacă vrem ca România să se îndrepte într-o direcție bună.

     

    Credem că fiind cetățenii acestei țări, cu toții, într-o măsură sau alta, suntem răspunzători de starea României, de aceea nu venim să aruncăm cu pietre, ci vrem să fim cu adevărat o voce care să promoveze valorile adevărate și morala creștină în arena politică, pentru ca împreună să putem ridica aceasta țară. România duce lipsă de luptători, de oameni dispuși sa pună propășirea spirituală si materială a acestei țări înaintea propriilor interese. Fiecare dă vina pe altcineva, nimeni nu își asumă nimic. Întotdeanuna vinovați sunt alții.

     

    Schimbarea României se poate realiza prin responsabilizarea creștinilor practicanți și a oamenilor integri, de caracter, la implicare socială și politică: atunci când lucrurile nu merg bine, lipsa reacției, datorate nepăsării sau inerției, înseamnă complicitate.

     

    Credem că nu lipsa soluțiilor a generat starea în care suntem ca țară, ci lipsa oamenilor care să gândească și să implementeze cu responsabilitate și integritate astfel de soluții. Este nevoie de oameni curați, capabili să gestioneze cu bună credință si competență administrarea României. Trebuie să ne pese suficient de mult încât să ieșim fiecare din zona noastră de confort si sa facem ceva, sa fim noi înșine agenți ai schimbării. Putem face acest lucru în măsura în care ne asumăm un set de valori călăuzitoare, pe care să le implementăm consecvent în tot ceea ce facem și pe care să le promovăm în societatea românească.

     

    Într-o lume în schimbare este responsabilitatea noastră să influențăm conectarea realității la valori și să acționăm în consecință. Credem că toți oamenii sunt imperfecți. Acestă credință determină o abordare echilibrată și realistă a gestionării vieții în societate. Faptul că suntem conștienți de failibilitatea naturii umane ne protejează de pericolul de a crea ideologii în afara realității; de asemenea, ne indică limitele politicii. Orice ființă umană este failibilă. Acesta este motivul pentru care există limite în calea planificării politice. Această înțelegere ne îndeamnă să ne îndepărtăm de orice doctrină ideologică a salvării și totalitarismului politic, oferindu-ne oportunitatea de a îmbrățișa reconcilierea, dialogul și dezbaterea democratică.

     

    A venit vremea pentru reclădirea încrederii că lucrurile se mai pot schimba, pentru renașterea speranței că această țară se poate ridica prin muncă si responsabilitate. Vrem să promovăm un mod de a face politică bazat pe valori, în care interesele particulare sau de grup să nu prevaleze în dauna intereselor publice.

     

    Conceptia noastră asupra politicii.

    UCDR este un partid de centru, creștin-democrat.

    Modul nostru de a face politică este înrădăcinat în concepția creștină asupra umanității și responsabilității în fața lui Dumnezeu.

    Perspectiva creștină asupra vieții, societății și umanității, determină modul în care noi ne raportăm la politică, însă suntem conștienți de faptul că nici un program politic nu poate fi derivat în mod direct din vreo credință creștină. UCDR este deschisă oricărei persoane care recunoaște demnitatea, libertatea și egalitatea tuturor persoanelor și aderă la valorile pe care le promovăm.

    Noi nu confundăm religia cu politica, dar vrem să promovăm în spațiul public valorile bazate pe etică și pe morala creștină; de asemenea, dorim ca societatea să beneficieze de legi drepte, prin care toți cetățenii să fie protejaţi și prin care să li se ofere acestora oportunități egale.

    Nici o persoană, partid sau grup nu deține întreg adevărul despre modul în care societatea ar trebui să fie gestionată, de aceea este nevoie de dialog și cooperare.

     

    Concepția creștină asupra umanității.

    Noi credem că Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea Sa.

    Ca o consecință a acestei perspective creștine despre umanitate, credem în inviolabilitatea demnității ființei umane. Demnitatea tuturor persoanelor este aceeași, indiferent de sex, culoare, naționalitate, vârstă, convingeri religioase și politice, disabilități, sănatate sau performanțe sociale și profesionale. Noi considerăm fiecare persoană ca fiind unică și indispensabilă în toate stadiile de dezvoltare. Demnitatea umană — incluzând aici pe cea a persoanelor nenăscute și pe cea a persoanelor muribunde — este inviolabilă. Aceasta este de asemenea valabilă pentru toate persoanele necreștine care nu își derivă demnitatea, egalitatea și libertatea umană din credințe creștine.

    Dreptul la dezvoltare liberă a propriei personalități precum și dorința de asumare a responsabilității pentru aproapele își au rădăcina în demnitatea umană. Ființa umană are libertatea de a lua propriile decizii morale. În concordanță cu credința noastră ceștină, omul este responsabil față de Dumnezeu și față de propria sa conștiință și ar trebui să acționeze în solidaritate față de semenii săi și de comunitate.

    Noi considerăm ființa umană ca fiind parte a Creației. Omul nu are dreptul să folosească natura în mod arbitrar. Natura ne-a fost încredințată în stapânire pentru a o menține și conserva. Suntem responsabili pentru felul în care o lăsăm generațiilor viitoare.

     

    VALORI DE BAZĂ

    Valorile noastre de bază sunt : libertatea, solidaritatea, dreptatea și responsabilitatea, care își au originea în concepția creștină asupra vieții și a societății. Aceste valori sunt afirmate într-o relație de interdependență. Fiecare dintre ele are importanță fundamentală, iar urmărirea echilibrată a tuturor acestor valori asigură premisele unei dezvoltări armonioase atât la nivel individual cât și la nivel social. În societate, nu există libertate fără responsabilitate, nici dreptate fără solidaritate. Libertatea fără responsabilitate este imposibilă, iar dreptatea fără solidaritate este indezirabilă. Este nevoie ca aceste valori cardinale să fie întotdeauna urmărite cu consecvență și înțelepciune, în mod echilibrat.

     

    LIBERTATEA

    1. Ființa umană este creată liberă. Fiind o ființă etică, omul trebuie să ia decizii și să se comporte într-o manieră rezonabilă și responsabilă. Nici un sistem totalitar nu îl poate priva de propria libertate. Libertatea proprie a cuiva este determinată și limitată de libertatea altei persoane. Cel ce își reclamă libertatea trebuie să respecte libertatea semenului său. Libertatea înglobează atît drepturi cât și obligații. Libertatea este însoțită de responsabilități. Politica trebuie să asigure individului libertatea de care acesta are nevoie. Este de asemenea de datoria mediului politic să asigure libertatea pentru întreaga comunitate.
    2. Ființa umană își poate dezvolta personalitatea doar în cadrul comunității. Cel ce se eschivează de la responsabilitățile comune nu se eliberează pe sine, ci mai degrabă se însingurează și se sărăcește pe sine însuși. Tot astfel cum există dependențe care degradează o persoană, există și relații în cadrul cărora libertatea unei persoane poate fi pusă în valoare.
    3. Libertatea se realizează în viața practică prin responsabilitatea personală și colectivă. Cetățeanul trebuie să experimenteze și să-și trăiască libertatea atât în familie, în vecinătate, la locul de muncă, în timpul său liber, cât și în cadrul comunității și în cadrul statului. Acesta ar trebui să participe în activitățile comunității, să fie un jucător în echipă, să voteze și să ia parte la procesul decizional. El nu trebuie marginalizat și determinat să joace rolul unei nonentități, folositoare doar ca instrument, sau să fie considerat doar beneficiarul pasiv al succeselor și realizărilor  statului. Judecata independentă și colaborarea responsabilă îl protejează pe cetățean  de a fi înșelat de  diverse  forme de ideologie.
    4. Demnitatea și drepturile unei persoane sunt independente de orice realizări personale, însă experimentarea și exercitarea propriei abilități de a obține realizări reprezintă o sursă importantă în viața acestuia. Realizările reprezintă în mod inevitabil motivații de a merge mai departe. De aceea este imperativ necesară  promovarea și încurajarea dispoziției  de a munci și de a avea inițiativă, indiferent dacă există sau nu într-un final finalitatea câştigului material. Fără realizarea personală nici o societate a bunăstării nu poate supraviețui, nici nu poate dobândi sau prezerva bogăția.

     

    SOLIDARITATEA

    1. Solidaritatea derivă din porunca de a iubi aproapele și este în consonanță cu natura socială a ființelor umane. Porunca de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine ne obligă  să acționăm solidar față de toți semenii. Solidaritatea este acordată în mod special celor care încă  nu au, sau nu mai au, conjunctural sau permanent, capacitatea de a obține și susține principiile de bază ale vieții în libertate.
    2. Solidaritatea este dreptul și datoria fiecărei ființe umane. Fiecare contribuie prin munca și realizările sale la crearea posibilității pentru comunitate de a sprijini individul.  Noi ne dedicăm acestei responsabilități reciproce. Ajutorul și sprijinul în relațiile personale imediate—în cadrul familiei, între prieteni, concetățeni și comunități private—sunt  forme elementare de solidaritate. Totuși, atunci când individul este copleșit și prea împovărat, comunitatea și statul trebuie să îl asiste.
    3. Devotamentul pentru securitatea socială este bazat pe principiul solidarității. Împreună suntem capabili să evităm riscuri cărora individul singur nu le poate face față, însă cel ce se bazează pe solidaritate și asistență din partea statului are de asemenea îndatoriri față de stat. Fiecare cetățean poate ajunge în situația în care să aibă nevoie de asistență socială, însă în afară de cazul în care nu se confruntă cu o boală permanentă, această situație este doar temporară. Vrem să descurajăm abuzarea de sistemul de securitate socială, lenea și parazitismul.

     

    DREPTATEA

    Principiul fundamental al dreptății este egalitatea tuturor persoanelor în demnitatea și libertatea dată de Dumnezeu.

    1. Dreptatea cere ca sarcinile să fie distribuite în mod echitabil. De aceea cei mai puternici din societate ar trebui să contribuie mai mult decât cei mai slabi. Chiar atunci când facem cele mai mari eforturi pentru realizarea dreptății, suntem conștineți că justiția perfectă este imposibil de obținut. E de datoria noastră să avem o responsabilitate specială pentru cei slabi și dezavantajați social. Nimeni nu trebuie lăsat pe dinafară sau uitat.
    2. În căutarea sensului vieții și a fericirii, fiecare trebuie să aibă posibilitatea de a se dezvolta  în funcție de talentele și abilitățile sale. Din perspectiva credinței creștine, dezvoltarea liberă a persoanei este  posibilă doar în  cadrul comunității. Relația dintre  individ și comunitate este de îmbogățire reciprocă. Individul poate să realizeze deplin  dezvoltarea propriei identități doar în relație cu alte persoane. Comunitatea depinde de oameni liberi.

     

    RESPONSABILITATEA

    1. Vrem să promovăm capacitatea și disponibilitatea tuturor cetățenilor de a-și gestiona propriile afaceri. Politicile sunt menite să promoveze responsabilitatea personală și, în caz de nevoie să ofere asistență inițiativelor de proprie ajutorare. Pentru a-și putea asuma responsabilități, o persoană trebuie să își dezvolte mai întâi în mod liber propriile sale abilități și talente.
    2. În cadrul familiei, unul dintre cele mai importante lucruri pe care o ființă umană le experimentează este întrepătrunderea dintre libertate și responsabilitate. De asemenea, în familie omul are ocazia să remarce diversitatea personalităților și a aptitudinilor de care comunitatea noastră depinde. UCDR își propune să întărească familia și căsnicia ca fiind fundamentul societății și pune mare accent pe  promovarea unei societăți care este favorabilă copiilor și familiilor precum și relațiilor sănătoase între generații.

    PRINCIPII CĂLĂUZITOARE

    Principiul competiției libere și al transparenței

    1. Suntem convinși că o competiție corectă  încurajează oamenii să-și folosească cât mai bine capacitățile. Un stat constituțional democratic garantează cetățenilor săi șansa  dezvoltării personale libere și îi protejează de discriminare. UCDR va promova transparența, deoarece suntem conștienți că în lipsa acesteia, tentația de a apela la practici neoneste reprezintă o opțiune reală pentru orice membru al societății.

     

    Principiul subsidiarității

    1. O sintagmă definitorie pentru subsidiaritate ar fi: puterea potrivită la locul potrivit, pentru a rezolva la nivelul cel mai adecvat, în condiții optime și cât mai eficient problemele care apar. Principiul subsidiaritătii, prin urmare nu este un principiu de descentralizare pură, însă doar în condițiile în care individul, familia, comunitatea nu reușesc să gestioneze anumite situații este justificată intervenția statului.
    2.  Ceea ce cetățeanul poate realiza în mod individual, sau în cadrul familiei sau în cadrul unor asociații liber consituite într-o manieră mai bună sau egală cu ceea ce statul poate oferi ar trebui să rămână datoria sa. Statul sau autoritățile trebuie să îndeplinească numai acele sarcini pe care cetățenii individuali, respectiv comunitățile mai mici sunt incapabile de a le îndeplini. Principiul subsidiarității se aplică atât în relațiile dintre comunitățile mai mici și cele mai mari, precum și  în relațiile dintre asociațiile private și organizațiile sau instituțiile publice. Principiul subsidiarității reclamă intervenția statului sau a instituțiilor sale atunci când cerințele socio-politice depășesc capacitatea comunităților mai mici.
    3. Acolo unde ființele umane sunt în stare să se dezvolte liber este cultivat un sens al apartenenței. Principiul subsidiarității crează  premisele implicării tuturor cetățenilor și a comunității. Milităm pentru o societate în care cetățeni maturi și liberi  trăiesc împreună și  se asistă unii pe alții: cei tineri îi asistă pe cei în vârstă, cei în vârstă asistă pe cei tineri, cei puternici îi protejează pe cei slabi, iar cei slabi îi asistă  pe cei puternici. Societatea trebuie să poarte în mod colectiv responsabilitatea ca fiecare să își găsească în mod corect propriul său loc.

     

    Scopurile UCDR:

     

    1. Promovarea integrității în toate compartimentele societății românești și mai ales în spațiul politic prin:

    - Promovarea transparenței, astfel încât practicile ilicite să fie descurajate, iar publicul și autoritățile statului să poată sancționa într-o manieră eficientă astfel de derapaje.

    - Oferirea unor modele reale. Societatea are nevoie de lideri capabili și integri care să fie vizibili, influenți și credibili, care să dezvolte o relație de dare de seamă față de cei pe care îi reprezintă și îi conduc, pentru ca astfel să fie asigurate condițiile ca acești oameni să rămână integri și după ce se angajează în viața politică.

    - Afirmarea valorilor etice ale creștinismului, fără de care societatea își pierde busola morală, prin trăirea lor într-un mod autentic atât în viața privată cât și în viața publică.

    UCDR își propune să fie un partid politic care să ofere o platformă și un cadru pentru formarea și promovarea în poziții decizionale importante a unor oameni care, odată angajați politic, să nu fie expuși excesiv pericolului ca în lipsa unor mecanisme eficiente de dare de socoteală să piardă contactul cu realitatea și sprijinul comunității pe care o reprezintă sau să se compromită moral.

    2. Înnoirea clasei politice românești prin încurajarea acelor cetățeni, care deși posedă calități care îi recomandă pentru o funcție politică, nu au fost politicieni de carieră la implicare politică. Este nevoie de recâștigarea încrederii în clasa politică, iar aceasta nu se va întâmpla decât atunci când vor exista modele alternative reale.

    3. Asigurarea prosperității materiale pentru cât mai mulți cetățeni ai României prin creșterea competitivității economiei românești.

    Credem că prosperitatea materială a unei societăți depinde într-o măsură definitorie atât de calitatea morală a indivizilor care formează acea societate, cât și de capacitatea și pregătirea lor profesională, de aceea orice progres în acest sens, chiar la nivel individual, nu este lipsit de importanță și are potențialul de a influența în mod pozitiv întreaga societate. Cultivarea unei etici a muncii și responsabilității, a importanței muncii bine făcute, atât la nivel individual cât și societal reprezintă a condiție necesară pentru o dezvoltare economică sănătoasă a țării noastre.

    4. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, în special în rândul tinerilor. Este îngrijorător faptul că din populația activă a României, cei mai mulți oameni care nu au un loc de muncă provin din rândul tinerilor. Această stare de fapt are implicații nefaste atât la nivel individual cât și la nivel social. În condițiile în care o bună parte din populație este asistată social, iar numărul celor care susțin sistemul de asistență socială prin contribuții este redus, există pericolul perpetuării unor dezechilibre structurale care amenință însăși funcționarea sistemului. Împrumuturile de la instituții financiare internaționale nu sunt opțiuni care să reprezinte soluții fiabile pe termen lung.

    5. Încurajarea muncii de calitate, a inițiativei private și a spiritului antreprenorial. Adoptarea de măsuri menite să stimuleze creșterea productivității muncii. Fără muncă susținută și de calitate, nici o societate nu este capabilă să genereze bunăstare pentru membrii ei, nici să ofere servicii publice de calitate.

    6. Reafirmarea valorii familiei, definită ca unitate liber consimţită şi asumată pe viaţă între un bărbat şi o femeie, ca fundament al unei societăți funcționale. Promovarea de măsuri favorabile copiilor și familiilor. Cultivarea coeziunii între generații în special prin întărirea legăturii dintre copii și părinții lor. Recunoașterea rolului de neînlocuit al familiei în educarea oricărui om.

    7. Creșterea calității serviciilor publice prin reafirmarea și conștientizarea relației contractuale dintre cetățean și stat. În condițiile în care cetățenii plătesc taxe către stat, acestora trebuie să le fie respectate și protejate drepturile, iar așteptarea ca serviciile publice furnizate de către stat să fie de calitate este legitimă.

    8. Reevaluarea locului ocupat de sistemul public de sănătate pe agenda priorităților în țara noastră și reformarea sistemului. Nevoile sunt diverse si copleșitoare, însă printre măsurile necesare amintim: finanțare adecvată, compatibilă cu importanța domeniului, accentuarea aspectelor legate de prevenție, salarizare decentă a personalului medical, descentralizarea și depolitizarea sistemului sanitar.

    9. Pomovarea importanței strategice a educației. Credem ca educația are un rol determinant în modelarea viitorului unei societăți. Prin educatie se transmit atât valorile morale și culturale cât și cunostințe și abilități. Sistemul educațional românesc, așa cum arată acum este falimentar în a cultiva abilități. Este remarcabilă dispariția sau scăderea importanței școlilor profesionale, de meserii, în condițiile în care am asistat la o proliferare accelerată a instituțiilor universitare. Suntem conștienți că este nevoie atât de specialiști cu pregătire universitară cât și de profesioniști în toate celelalte domenii dacă vrem să fim competitivi, de aceea suntem pentru creșterea calității învățământului de orice fel, printr-o abordare echilibrată si realistă, care să țină cont de realitățile prezente și de provocările viitoare.

    10. Dezvoltarea infrastructurii de transport. Una din lipsurile majore ale României este starea precară a infrastructurii pentru transport. Suntem țara membră a UE cu cei mai puțini kilometri de autostradă. La 23 ani după căderea regimului comunist nu am reușit să conectăm realmente această țară la restul continentului, din acest punct de vedere. Cu toată întârzierea și cu tot decalajul, nevoia de o infrastructură rutieră decentă este o evidență care nu poate fi trecută cu vederea și credem că în ciuda unei poziții geografice favorabile, dezinteresul și corupția clasei politice românești au contribuit din plin la situația actuală.

    11. Domnia legii. Statul trebuie să susțină în mod consecvent legile adoptate. Toți cetățenii trebuie să aibă parte de un statut și un tratament egal în fața legii. Toti infractorii fără exceptie trebuie să fie urmăriți penal într-un mod eficient și toate infracțiunile trebuie să fie urmărite și sancționate corespunzător.

    12. Etica în relaţii. Prevalenţa eticii în relaţiile umane: de tip comercial, legislativ, politic.

    Platforma program

    Obiective Strategice:

    1. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ.

    2. DEZVOLTAREA SPIRITULUI CIVIC ŞI A INIŢIATIVELOR PRIVATE

    3. JUSTIŢIE

    4. EDUCAŢIE

    5. SĂNĂTATE

    6. EFICIENTIZAREA APARATULUI POLITIC ȘI ADMINISTRATIV

    7. RELANSAREA AGRICULTURII ŞI A PRODUCŢIEI INTERNE.

    I. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ

    Dezvoltarea parteneriatelor public-privat exclusiv cu firme – romanesti sau straine – care au reputatie excelenta la nivel international.

     

    Cu scopul de a sprijini crearea de locuri de munca, vom urmarii dezvoltarea spiritului antreprenorial in randul populatiei tinere si de varsta medie, prin introducerea cursurilor de “gandire antreprenoriala” pentru toate domeniile de studiu universitar. Aceste cursuri vor fi utile atat viitorilor antreprenori cat si viitorilor practicieni, care vor fi mai adaptati la exigentele functionarii unei firme.

     

    Stimularea exporturilor si a atragerii de “know-how” prin finantarea participarii la Trade Shows si conferinte internationale pentru companiile romanesti eligibile – IMM cu obiect de activitate in domeniul de productie si servicii.

     

    Imbunatatirea ratei de colectare a taxelor prin responsabilizarea personalului Administratiilor Financiare:

    • Stimularea networkingului dintre antreprenori si experti din cadrul Administratiilor Financiare.
    • Reorganizarea activitatii Administratiilor Financiare, astfel incat fiecare firma va fi atribuita unui Inspector al  Administratiei financiare care va primi atributii de mentorare pentru firmele din portofoliu.Inspectorii vor fi recompensati in functie de “cat de putine amenzi primesc firmele din portofoliul lor si cat de multe taxe platesc” pentru a descuraja fiscalitatea abuziva si a stimula plata taxelor. In fiecare an, firmele care au crescut numarul de angajati vor fi încurajate prin facilități fiscale.

    Reducerea la minimum a economiei subterane prin:

    • Revizuirea majora a politicilor taxelor catre stat, tintind comasarea lor; intelegind ca un contibuabil care vede in guvern un partener si nu un colector de biruri, va fi mai dispus sa devina onest in plata taxelor.
    • Eliminarea sau reducerea drastica a taxelor care in trecut s-au dovedit a fi “ucigatoare de agenti economici in masa”
    • Modificarea legii falimentului, astfel incat administratorii persoanelor juridice sa raspunda in fata justitiei pentru falimente succesive.

    Negocierea rezonabila cu rau platnicii majori, pornind de la principiul – mai bine mai putin decat deloc. O politica de eliminare a acestora este mai daunatoare societatii decat acomodarea lor.

     

    II.DEZVOLTAREA SPIRITULUI CIVIC ŞI A INIŢIATIVELOR PRIVATE. CULTIVAREA COEZIUNII PRIN REAFIRMAREA VALORII FAMILIEI CA FUNDAMENT AL UNEI SOCIETĂȚI FUNCȚIONALE.

     

    Lansarea unei platforme nationale de “crowd-funding” care sa permita cetatenilor sa propuna si sa finanteze proiecte sau initiative locale, pe care ei le considera utile comunitatii. Pentru proiectele care aduna un numar de minim 1.000 “micro-investitori” guvernul ar urma sa participe la proiect cu un procent de 20-50% din suma adunata de la micro-investitori.

     

    Cresterea procentului din impozitul pe profit ce poate fi redirectionat, de la 2% la 4%, cu scopul de a mari miza si a creste competitia si eficacitatea in domeniul ONG.

     

    Introducerea de coduri etice la nivelul persoanelor juridice ce functioneaza in Romania.

     

    Cultivarea coeziunii prin reafirmarea valorii familiei ca fundament al unei societăți funcționale. Promovarea de măsuri favorabile copiilor și familiilor. Recunoașterea rolului de neînlocuit al familiei în educarea oricărui om. Reglemetarea prin lege a prioritatii la menţinerea locului de muncă în caz de reducere a activităţii sau de restructurare, pentru persoanele care au copii în întreţinere

     

    III. JUSTIȚIE

     

    Cresterea rolului mediatorilor in solutionarea conflictelor.

     

    Repartizarea aleatoare a dosarelor şi eliminarea riscurilor încălcării acestei reguli.

     

    Eliminarea posibilitatii de suspendare a executării pedepsei pentru cazurile de coruptie.

     

    Instituirea răspunderii patrimoniale a statului, independent de răspunderea magistraţilor implicaţi, pentru cazurile de funcţionare defectuoasă a serviciului public al justiţiei.

     

    Optimizarea procedurilor civile, in scopul reducerii numarului de infatisari in instanta.

     

    Asigurarea confidentialitatii informatiilor din dosarele aflate in instanta.

     

    Transparenta în numirea procurorului general al României, a procurorului şef DNA şi al Avocatului Poporului.

     

    Introducerea dosarelor in format electronic, pentru sporirea operativitatii si limitarea erorilor de procesare.

     

    Promovarea transparentei pentru finantarea partidelor politice.

     

    IV. EDUCAŢIE

     

    Pomovarea importanței strategice a educației. Credem ca educația are un rol determinant în modelarea viitorului unei societăți. Prin educatie se transmit atât valorile morale și culturale cât și cunostințe și abilități.

    Sistemul educațional românesc, așa cum arată acum este falimentar în a cultiva abilități. Este remarcabilă dispariția sau scăderea importanței școlilor profesionale, de meserii, în condițiile în care am asistat la o proliferare accelerată a instituțiilor universitare. Suntem conștienți că este nevoie atât de specialiști cu pregătire universitară cât și de profesioniști în toate celelalte domenii, dacă vrem să fim competitivi. De aceea suntem pentru creșterea calității învățământului de orice fel, printr-o abordare echilibrată si realistă, care să țină cont de realitățile prezente și de provocările viitoare. Educatia a figurat ca prioritate nationala si pana acum. Propunem cresterea bugetului pentru educatie la cel putin 5% din PIB.

     

    Stimularea firmelor in vederea oferirii de oportunitati de internship pentru studenti. Mentinerea si dezvoltarea programelor de mobilitati studentesti.

     

    Reducerea rolului Statului in educatia copiilor. Sprijinirea institutiilor educationale private si acceptarea sistemului “Home Schooling” (Scolarizare Acasa) care se dovedeste mult mai eficient decat cel public, in statele unde se practica.

     

    Revizuirea sistemului de educatie, care se bazeaza in prezent pe acumulari sterile de informatii si convertirea lui in educatie cu aplicatii practice, care sa faca absolventii capabili de integrare imediata in munca.

     

    V. SĂNĂTATE

     

    Investitii majore in medicina preventiva, urmarind ca progresiv sa se ajunga la 30% din bugetul pentru sanatate sa fie investit in preventie.

     

    Incurajarea financiara a medicilor pentru a practica educatia pacientilor. Evaluarea nivelului de educare medicala al pacietilor se va face in mod obiectiv folosind grile digitale.

     

    Regandirea sistemului asigurarilor de sanatate, prin liberarizarea accesului in piata a asiguratorilor privati si mentinerea asigurarilor obligatorii doar pentru medicina de urgenta.

     

    Transferul masiv al sistemului de sanatate catre sectorul privat. Statul ar trebui sa mentina doar sectoarele de cercetare medicala si cele de varf.

     

    Elaborarea unui pachet legislativ necesar eliminarii concurentei neloiale intre medicii din privat si cei care lucreaza atat in sectorul de stat, cat si in privat.

     

    VI. EFICIENTIZAREA APARATULUI POLITIC ȘI ADMINISTRATIV

     

    Atragerea de talent in institutiile publice si in aparatul bugetar.

     

    Crearea unui program national de “initiere in politica” pentru tinerii care au avut rezultate remarcabile la olimpiadele scolare, indiferent de domeniul in care acestia au activat.

     

    Eficientizarea institutiilor publice. In sprijinul acestui obiectiv, s-ar impune conditionarea viitorilor angajari pe pozitii de conducere in institutiile publice, de experienta in conducere la firme private de dimensiune medie.

     

    Introducerea raspunderii civile/penale cu privire la eficienta in exercitarea functiilor publice (astfel incat sa poate fi sanctionata nu doar frauda/abuzul ci si conducerea ineficienta).

     

    Reducerea birocratiei.

     

    Digitalizarea totala a bazelor de date ale diverselor institutii ale statului necesare unei comunicari fluente intre acestea.

     

    Perfectioanarea unor protocoale de comunicare digitala intre institutiile statului si evitarea interpunerii cetateanului pt obtinerea acestei comunicari.

     

    Pentru activitati investitionale institutiile statului comunica direct intre ele pentru a obtine toate avizele necesare. Acest fapt va fi considerat ca un ajutor dat investitorului din partea statului, grabind procesul investitional.

     

    Pentru eficientizarea institutiilor din administratia locala, se propune contractarea unor firme de consultanta de prestigiu international pentru elaborarea planului de organizare.

     

    Utilizarea la maximum a declaratiei pe proprie raspundere in schimbul nesfarsitului numar de documete necesare la dosar.

     

    Introducerea procedurii de suspendare a unui parlamentar prin referendum la nivel local, in colegiul in care acesta a fost ales. Procedura de Referendum poate fi declansata de un numar de minim 10% dintre cetatenii cu drept de vot din acel colegiu.

     

    Introducerea in Regulamentul Parlamentului obligatia ca fiecare parlamentar sa dea anual socoteala despre cum si-a implinit promisiunile din campania electorala.

     

    Aceasta dare de seama va trebui sa apara pe site-ul parlamentului si sa fie publica.

     

    VII. RELANSAREA AGRICULTURII ŞI A PRODUCŢIEI INTERNE.

     

    Valorificarea potentialului agricol al satului romanesc, prin promovarea agriculturii ecologice, astfel:  acordarea de credite preferentiale, cu dobanda subventionata pentru tinerii care vor sa infiinteze microferme; (programe de tip “start in agricultura”), infiintarea de centre locale de colectare a legumelor, fructelor si produselor agro-alimentare si crearea unui sistem de valorificare si promovare a produselor agricole romanesti de calitate.

     

    Faclilitarea accesului in piata a micilor producatori prin crearea unui sistem de comercializare a produselor agricole gen bursa, pe modelul The Greenery (Olanda); de multe ori micii producatori sunt capabili sa livreze produse de calitate, insa in cantitati insuficiente pentru a obtine contracte cu revanzatori importanti. O asociatie care sa reprezinte interesele producatorilor in relatie cu lanturile de retail ar imbunatati semnificativ pozitia acestora, singura lor preocupare ramanand calitatea produselor furnizate. Un aranjament de genul celui propus de noi ar facilita accesul produselor romanesti in piata si ar asigura relatii mai eficiente cu consumatorul final.

     

    Sprijinirea produselor romanesti prin infiintarea unui standard de calitate “Proudly made in Romania” care va putea fi folosit pentru promovarea produselor romanesti care corespund celor mai exigente standarde internationale.

     

    Cresterea calitatii vietii in mediul rural prin dezvoltarea si extinderea retelelor de utilitati si servicii publice la sat. Crestrea gradului de electrificare, extinderea retelelor de canalizare, reabilitarea si dezvoltarea cailor de acces rutier. 

     

    Acordarea de facilitati medicilor de familie care se stabilesc in mediul rural. 

     

    Conservarea si protejarea mediului natural, exploatarea in mod sustenabil a resurselor naturale.

    Despre diferențele confesionale în UCDR

    Ce nu discutăm în cadrul UCDR

    Uniunea Creştin Democrată din România este un partid creştin democrat, interconfesional, iar obiectivele acestuia sunt exclusiv de natură politică.

     

    Nu trebuie să uităm că suntem o formaţiune politică, o uniune creştin democrată, alcătuită din persoane cu înţelegeri diferite, trecuturi si personalităţi diferite. Dacă vrem să avem o uniune durabilă, eficientă, trebuie să ne păzim de anumite pericole, care se vor ridica în mijlocul nostru.

     

    De ce am ales termenul de UNIUNE ?

    “Pentru că exprimă legătura între mai multe persoane şi comunităţi pentru promovarea unor valori şi revendicarea unor drepturi comune, sau pentru realizarea unor scopuri comune. Nu vrem să semănăm discordie în societate, ci vrem să promovăm un nou mod de a face politică, bazat pe valori creştine şi dialog democratic, pentru binele tuturor cetăţenilor.” [citat din manifestul politic al UCDR].

     

    Biblia ne spune clar că este unul care seamănă discordie, şi anume Cel Rău. El ştie că poate face mai mult rău printr-un om din interior decât printr-o mie din afară. Deoarece încă de la începuturile istoriei vedem că “dezbină şi cucereşte” este metoda de lucru preferată a celor ce sunt duşmani ai binelui, trebuie să fim foarte clari şi expliciţi cu privire la obiectivele noastre, la ceea ce suntem şi ceea ce vrem să facem, mai ales în contextul în care ne dorim să avem o diversitate sănătoasă de idei, de- nominaţii şi personalităţi în mijlocul nostru. Fiind toţi oameni de credinţă, creştini de diferite orientări, trebuie să ne ferim de a face propagandă religioasă în loc de politică. UCDR nu este şi nu trebuie să fie un mijloc de propagandă religioasă.

     

    Cităm din nou din manifestul politic al UCDR:

    “Noi nu confundăm religia cu politica, dar vrem să promovăm în spaţiul public valorile bazate pe etică şi pe morala creştină, pentru ca societatea să beneficieze de legi drepte, care să se aplice în mod egal pentru toţi, care să îi protejeze pe toţi cetăţenii şi să le ofere acestora oportunităţi egale. Nici o persoană, partid sau grup nu deţine întreg adevărul despre modul în care societatea ar trebui să fie gestionată, de aceea este nevoie de dialog şi cooperare.”

     

    Diferenţele dintre diverse confesiuni creştine durează de mult, nu le-am iniţiat noi şi nu le vom rezolva noi în cadrul UCDR. Printre scopurile UCDR nu se află rezolvarea diferenţelor de credinţe între confesiunile creştine. Nu suntem o mişcare ecumenică şi nu promovăm aducerea tuturor credinţelor creştine la nivelul celui mai mic numitor comun. Fiecare poate să fie la fel de convins de ceea ce el sau denominaţia din care face parte crede, mărturiseşte şi practică. Trebuie să stabilim niste reguli clare, care să ne ajute să convieţuim urmărind împreună obiec- tivele noastre politice, nelansându-ne atraşi în controverse teologice sau eclesiale. Fiecare credincios este liber să rămână la propriile convingeri religioase.

     

    Sunt interzise abordarea în cadrul întâlnirilor UCDR a unor subiecte care pot leza credinţa/ convingerile religioase personale ale membrilor uniunii. Prin aceasta nu spunem că nu este loc niciodată pentru dez- batere teologică, ci doar că nu acesta este scopul UCDR.

     

    Obiectivele UCDR sunt exclusiv de natură politică, aşa cum reglementează şi legea partidelor politice din România.

     

    Ca membri ai Uniunii Creştin Democrate din România, ne luăm angajamentul că nu vom aborda în întâlnirile de partid subiecte sensibile, ce ţin de diferenţele confesionale şi doctrinare dintre noi şi că nu vom avea atitudini care să rănească, să genereze sentimente de inferioritate sau frustrare pentru vreun membru al UCDR, indiferent de confesiunea creştină din care face parte.

    De aceea, vom numi specific câteva subiecte care generează dis- ensiuni între creştini din diferite confesiuni. Scopul acestei enumerări este să arătăm care sunt subiectele care nu pot fi abordate în cadrul întâlnirilor formaţiunii noastre politice. Ca membri ai UCDR, ne angajăm împreună să nu le abordăm ca subiecte de discuţii în cadrul şedinţelor UCDR. Încă o dată, menţionăm că asta nu înseamnă că membrii UCDR nu au voie să se exprime în legătură cu aceste subiecte în privat sau în pub- lic, ca oameni de credinţă, ca reprezentaţi ai unei bisericii sau ONG, dar acest lucru nu trebuie făcut în numele UCDR, nici în contexte legate de partid sau întâlniri ale partidului.

     

    Iată o listă de întrebări/subiecte de evitat în cadrul întâlnirilor UCDR:

    1. Care este biserica adevărată? Ce trebuie sa creadă sau să practice un om pentru a fi un creştin autentic?

    2. Cum se scrie numele Domnului – Isus, Iisus / Christos, Cristos, Hristos?

    3. Nu vom discuta despre diferite tradiţii particulare, despre închinarea şi rugăciuni adresate sfinţilor, îngerilor, Fecioarei Maria, etc.

    4. Nu vom discuta despre ce înseamnă să ai Duhul Sfânt şi de- spre actualitatea darurilor Sale, despre profeţie sau vindecări în vremuri contemporane.

    5. Nu vom discuta despre cine este persoana care poate să boteze un credincios şi ce vârstă (adultă sau copil) trebuie să aibă cel botezat.

       

    6. Nu vom aborda distincţii teologice sau hermeneutice cum ar fi Calvinism/Arminianism, Alegoric/Exegetic, Pretribulaţionist/Posttribulaţionist şi altele ca acestea.

    7. Nu vom iniţia discuţii despre ziua de închinare pentru creşti- ni, mâncarea pe care aceştia trebuie să o consume, locul legii Vechiului Testament în viaţa credinciosului noutestamentar, imortalitatea sufletului şi veşnicia iadului, despre semnul fi- arei, etc.

    8. Nu ne vom angaja în dispute despre a doua venire a Domnu- lui Isus, despre rai şi iad, demoni şi îngeri şi influenţa lor în lume, despre aducerea Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ sau orice alt subiect care nu face în mod direct obiectul UCDR şi care ne-ar îndepărta de adevăratele noastre scopuri politice.

    9. Fie ca Dumnezeu să ne păzească de diviziuni, de certuri şi de urmărirea agendelor confesionale proprii. Cu ajutorul lui Dum- nezeu, suntem datori să urmărim împreună obiectivele noastre comune şi binele acestei ţări. Gândul acesta, dar, să ne însu- fleţească pe toţi şi, dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă. Dar, în lucrurile în care am ajuns de aceeaşi părere, să umblăm la fel.

       

      Concluzia este că ne adunăm împreună în UCDR, nu ca să ne schimbăm unii altora perspectivele religioase şi confesionale, ci ca să urmărim binele general, pornind de la valorile care ne un- esc, lăsând la o parte diferenţele. Scopul UCDR nu este să evanghelizeze lumea, acesta este scopul bisericilor din care facem parte. Scopul UCDR este să promoveze binele în domeni- ul politic, cu respectarea libertăţii de conştiinţă şi a demnităţii fiecărui cetăţean român.

       

    Statutul UCDR

    Cum funcționăm, cum suntem organizați.

    STATUTUL UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE DIN ROMÂNIA

     

    CAPITOLUL I..............................................................................DISPOZIŢII GENERALE

    CAPITOLUL II....MEMBRII UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE din ROMÂNIA

    CAPITOLUL III....................ORGANIZAŢIILE UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE DIN ROMÂNIA

    CAPITOLUL IV..........................FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

    CAPITOLUL V..................ALTE STRUCTURI ORGANIZAŢIONALE ALE UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE DIN ROMÂNIA

    CAPITOLUL VI.......................................................................PATRIMONIUL PARTIDULUI CAPITOLUL VII..................................................................................DISPOZIŢII FINALE

     

    CAPITOLUL I

    DISPOZIŢII GENERALE

     

    Art. 1 Elementele de identificare.

    1. Denumirea partidului este Uniunea Creştin Democrată din România, prescurtat UCDR.
    2. Semnul permanent al UCDR este cel reprezentat în Anexa 1 a şi b a prezentului statut. El constă într-un semn grafic compus dintr-o torţă aprinsă purtată în mâna dreaptă. Flacăra aprinsă are trei colţuri aplecate spre dreapta, fiind reprezentată printr-un contur exterior şi o bandă interioară care urmăreşte conturul exterior. Flacăra are gol de culoare. Mânerul făcliei are bumb, mâna strânsă are patru degete orientate la vârfuri spre dreapta, iar degetul mare în paralel cu celelalte patru degete este orientat spre stânga. Fiecare deget este distinct. Sub semnul grafic se află iniţialele UCDR, urmate dedesubt de denumirea partidului – Uniunea Creştin Democrată din România. Iniţialele Uniunii sunt caractere de tipar, cu culoare plină. Semnul grafic împreună cu denumirea partidului sunt  încadrate într-un dreptunghi vertical ce are colţurile rotunjite. Culoarea folosită  pentru semnul permanent este albastru.
    3. Semnul electoral este identic cu semnul permanent.
    4. Sediul central al UCDR este în Cluj-Napoca, str. Colonia Breaza, nr. 22A, jud. Cluj.

    Art. 2 Obiectivele

    1. Obiectivele Uniunii sunt exclusiv de natură politică.
    2. Întreaga activitate a Uniunii Creştin Democrate din România se bazează pe următoarele valori:       
    1. Biblia. Biblia este sursa valorilor noastre, este standardul de care societatea contemporană are cea mai mare nevoie.
    2. Adevăr, Dreptate. Noi vom lupta pentru ca adevărul şi dreptatea să triumfe, chiar şi atunci când sunt în defavoarea  noastră, ca persoane sau ca grup.
    3. Integritate. Noi credem că cinstea şi probitatea sunt esenţiale pentru restaurarea încrederii populaţiei în politicieni şi în politică.
    4. Compasiunea şi Empatia. Omul aflat în sărăcie sau cel aflat în suferinţă vor beneficia de compasiunea şi empatia noastră, exprimată prin măsuri de asistenţă socială. Nu vom încuraja însă lenea şi parazitismul, pentru că fiecare trebuie să-şi aducă contribuţia lui la binele social.
    5. Dragostea. Noi credem că binele comunităţii noastre depinde de măsura în care aplicăm principiul „Să iubeşti pe apoapele tău ca pe tine însuţi”.
    6. Viaţa umană. Noi vom proteja şi promova viaţa umană de la concepţie şi până la moarte, indiferent de stadiile ei de dezvoltare sau de formele ei de manifestare. Nicio măsură sau acţiune care distruge viaţa umană sau o pune în pericol nu poate primi girul nostru.
    7. Demnitatea umană. Vom respecta demnitatea umană, înţelegând că fiecare fiinţă umană are o valoare în sine prin faptul că poartă în ea chipul lui Dumnezeu.
    8. Familia. Vom apăra şi promova familia, definită ca unitate liber consimţită şi asumată pe viaţă între un bărbat şi o femeie.
    9. Mediul. Vom proteja creaţia lui Dumnezeu în echilibrul şi varietatea manifestărilor sale, considerând aceasta un act de respect faţă de Creatorul ei şi faţă de semeni.
    10. Democraţia. Noi credem în democraţia creştină, exprimată ca libertate şi egalitate a tuturor cetăţenilor în faţa legii şi în faţa lui Dumnezeu.

    Art. 3 Reprezentarea partidului

    1. În relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii, UCDR este reprezentată de preşedintele UCDR, iar la nivelul structurilor organizatorice de către preşedinţii de organizaţii, în limita competenţelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.

    Art. 4 Legătura UCDR cu alte partide politice

    1. Uniunea Creştin Democrată din România promovează colaborarea cu alte partide democratice din ţară pentru realizarea obiectivelor sale.
    2. UCDR dezvoltă relaţii speciale cu celelalte partide creştin-democrate, populare şi conservatoare, conlucrând şi acţionând împreună cu acestea pentru promovarea principiilor, valorilor şi obiectivelor comune.

    Art. 5 Legătura UCDR cu alte instituţii şi organizaţii

    1. Uniunea Creştin Democrată din România sprijină societatea civilă şi Biserica în vederea realizării obiectivelor majore, de natură socială, morală şi spirituală, ale societăţii româneşti.
    2. UCDR colaborează, la nivel central şi local, cu sindicatele şi patronatele în vederea realizării armoniei şi solidarităţii sociale, dar şi a unei economii capitaliste eficiente.

     

     

    CAPITOLUL II

    MEMBRII UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE din ROMÂNIA

     

    Secţiunea 1

    Dispoziţii generale

     

    Art. 6 Condiţiile necesare dobândirii calităţii de membru

    1. Poate deveni membru al Uniunii Creştin Democrate din România orice cetăţean român cu drept de vot care îndeplineşte următoarele condiţii:
    1. a împlinit vârsta de 18 ani;
    2. aderă la valorile, principiile şi doctrina UCDR, dorind să militeze pentru realizarea obiectivelor acesteia;
    3. se angajează să respecte statutul, programul politic şi disciplina partidului;
    4. este o persoană cu o conduită morală ireproşabilă, integrată într-o comunitate creştină de la care are o bună referinţă;

    (2) Nu poate fi membru al UCDR o persoană care:

    1. face parte dintr-un alt partid politic;
    2. a suferit o condamnare penală, cu excepţia cazului în care a fost reabilitată;
    3. face parte din categoriile de persoane cărora le este interzisă prin lege asocierea în partide politice;
    4. i-a fost stabilită, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, calitatea de colaborator al fostei Securităţi;
    5. îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitvă, exercitarea drepturilor politice şi cetăţeneşti.

    Art. 7 Aderenţii

    Statutul de aderent poate fi dobândit de orice persoană fizică care îndeplineşte următoarele condiţii:

    1. a împlinit vârsta de 16 ani;
    2. aderă la valorile şi principiile Uniunii;
    3. nu se încadrează în niciuna din prevederile art. 6 alin. (2);

    Art. 8 Membrii de onoare

    1. Membrii UCDR care prin activitatea lor în cadrul partidului s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susţinută, pot fi distinşi cu demnitatea de membru de onoare. 
    2. Calitatea de membru de onoare este acordată de către Consiliul Naţional, la propunerea preşedintelui partidului şi cu acordul Senatului UCDR.

    Art. 9 Activitatea membrilor partidului

    1. O persoană nu poate face parte decât dintr-o singură organizaţie teritorială.
    2. Un membru nu poate activa decât într-o singură organizaţie specială.
    3. Activitatea fiecărui membru al partidului va fi evaluată periodic, conform grilei naţionale de evaluare.

     

     

     

     

     

    Secţiunea 2

    Procedura de dobândire a calităţii de membru sau aderent

     

    Art. 10 Cererea de înscriere în partid

    1. Orice persoană care doreşte dobândirea calităţii de membru sau de aderent al Uniunii Creştin Democrate din România trebuie să formuleze o cerere în acest sens adresată unei organizaţii locale a partidului.
    2. Această organizaţie poate fi: 
      1. organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa;
      2. organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studii;

    Art. 11 Evaluarea cererilor

    1. Cererea de înscriere este supusă evaluării Biroului Executiv al organizaţiei locale respective, care trebuie să se pronunţe asupra ei într-un termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării ei.
    2. Toate deciziile de aprobare a primirii unor noi membri sau aderenţi vor fi făcute publice prin afişarea lor la sediul organizaţiei locale respective.
    3. Data de la care cererea este aprobată reprezintă data înscrierii în partid, cu excepţia situaţiei în care decizia de aprobare este contestată. În acest caz, data înscrierii în partid este data la care contestaţia a fost respinsă. 
    4. În cazul respingerii cererii, decizia de respingere se va comunica solicitantului, împreună cu motivarea ei, într-un termen de 5 zile de la emiterea ei.   

    Art. 12 Contestarea deciziilor de aprobare sau de respingere

    1. În termen de 15 zile de la data emiterii deciziei de aprobare a cererii, orice membru al partidului poate formula o contestaţie împotriva acestei decizii. Contestaţia se soluţionează de către Biroul Executiv Judeţean, după ascultarea părţilor, într-un termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei.
    2. Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula o contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. Contestaţia se  soluţionează de Biroul Executiv Judeţean, după ascultarea contestatarului, într-un termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei.

    Art. 13 Cererea de transfer

    1. Cererea de transfer într-o altă organizaţie trebuie însoţită de avizul organizaţiei de provenienţă.
    2. În cazul acestor cereri se aplică în mod corespunzător art. 10-12 din prezentul Statut.  
    3.  

     

    Secţiunea 3

    Drepturile şi obligaţiile membrilor şi aderenţilor UCDR

     

    Art. 14 Drepturile membrilor şi aderenţilor

    1. Membrii UCDR beneficiază de următoarele drepturi:   
    1. să aibă iniţiative cu caracter politic sau de îmbunătăţire a activităţii structurii organizatorice din care fac parte, pe care le pot prezenta şi supune dezbaterii organelor de conducere ale partidului;
    2. să-şi exprime opiniile în mod liber, atât în interiorul, cât şi în afara partidului, dar numai în măsura în care acestea nu contravin principiilor politice şi morale ale partidului, precum şi deciziilor forurilor de conducere ale partidului;
    3. să participe la adoptarea hotărârilor structurilor de partid din care fac parte;
    4. să aibă acces la toate informaţiile relevante cu privire la activitatea UCDR, precum şi la toate deciziile şi hotărârile organelor de conducere ale acesteia;
    5. să aleagă, să candideze şi să fie aleşi în funcţiile de conducere ale partidului de la diferite niveluri, în condiţiile prevăzute de regulamentele Uniunii;
    6. să candideze din partea partidului pentru funcţiile publice elective, în condiţiile prevăzute de regulamentele UCDR; 
    7. să fie desemnaţi din partea partidului pentru alte funcţii publice decât cele elective, în condiţiile prevăzute de regulamentele Uniunii;
    1. Aderenţii UCDR au următoarele drepturi:  
    1. să fie informaţi cu privire la proiectele desfăşurate de organizaţia locală din care fac parte şi să fie consultaţi asupra activităţilor în care acestea sunt implicate;
    2. să supună dezbaterii Biroului Executiv al organizaţiei locale din care fac parte iniţiative de acţiune politică şi civică;
    3. să solicite, conform statutului partidului, dobândirea calităţii de membru;
    4. să renunţe la calitatea de aderent în orice moment, cu efect imediat.

    Art. 15 Obligaţiile membrilor şi aderenţilor

    1. Membrii UCDR au următoarele îndatoriri:
    1. să demonstreze cinste şi moralitate în întreaga lor activitate, desfăşurată în cadrul partidului sau în afara lui, potrivit cu principiile şi valorile pe care UCDR le promovează;
    2. să cunoască principiile, valorile, doctrina şi programul politic al partidului şi să le promoveze în activitatea pe care o desfăşoară;
    3. să cunoască şi să respecte statutul partidului, codul de conduită şi regulamentele interne;
    4. să respecte şi să pună în practică toate deciziile şi hotărârile adoptate de forurile de conducere ale partidului;
    5. să participe la întrunirile şi activităţile organizaţiei de partid sau organului de conducere din care fac parte; 
    6. să contribuie la promovarea imaginii partidului;
    7. să exercite cu competenţă, onestitate şi integritate funcţiile publice în care au fost aleşi sau numiţi;
    8. să susţină şi să pună în practică poziţiile, programele şi principiile partidului în orice funcţie obţinută prin sprijinul politic al partidului;
    9. să nu ia atitudini publice împotriva poziţiilor oficiale ale partidului;
    10. să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;
    11. să plătească o cotizaţie trimestrială.
    1. Membrii UCDR care nu sunt la zi cu plata cotizaţiei nu au drept de vot în cadrul structurilor partidului şi nici dreptul de a fi propuşi sau desemnaţi de partid pentru a ocupa o funcţie publică. Se consideră plata la zi a cotizaţiei achitarea acesteia până la nivelul trimestrului anterior, inclusiv.
    2. Aderenţii au următoarele obligaţii:
    1. să promoveze principiile şi valorile partidului;
    2. să cunoască şi să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor partidului;
    3. să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern la care au acces;
    4. să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii activităţii sau imaginii partidului sau care contravin poziţiilor formulate de organele de conducere ale UCDR;
    1. Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a membrilor, respectiv a aderenţilor.

    Secţiunea 4

    Răspunderea disciplinară

     

    Art. 16 Sancţiunile disciplinare

    1. De asemenea, constituie abatere disciplinară orice încălcare a prevederilor cuprinse în prezentul statut sau în celelalte documente ale partidului, precum şi orice alte fapte prin care se aduc prejudicii activităţii, imaginii, prestigiului sau unităţii partidului.
    2. În funcţie de gravitatea faptei, membrilor sau aderenţilor UCDR care au săvârşit abateri disciplinare li se pot aplica următoarele sancţiuni: 
    1. mustrare;
    2. avertisment scris;
    3. suspendarea sau demiterea din funcţiile de conducere; 
    4. suspendarea pe o anumită perioadă a unora dintre drepturile prevăzute în prezentul statut;
    5. suspendarea calităţii de membru pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 2 ani;
    6. retragerea sprijinului politic;
    7. excluderea din partid;

    Art. 17 Aplicarea sancţiunilor disciplinare

    1. Sancţiunile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. a, b, d, e vor fi aplicate de către Biroul Executiv al organizaţiei locale din care membrul sau aderentul face parte. Dacă cel care a săvârşit o abatere disciplinară face parte din Biroul Executiv Local sau Judeţean, aplicarea sancţiunilor menţionate la acest aliniat vor fi aplicate de către Biroul Executiv Judeţean.
    2. Sancţiunile prevăzute la art. 16 alin. (2), lit. c, f  vor fi aplicate de către organul partidului care l-a ales sau care i-a acordat sprijinul politic.
    3. Sancţiunea excluderii din partid se poate aplica numai în cazul unor abateri disciplinare grave, de către Biroul Executiv Judeţean.
    4. Procedura de sancţionare se declanşează din oficiu sau la cererea organelor ierarhic superioare. 
    5. Membrii sau aderenţii împotriva cărora s-a declanşat procedura de sancţionare vor fi anunţaţi cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii organismului care dezbate cauza lor. Înainte de a se lua o decizie ei trebuie ascultaţi, având dreptul de a folosi în apărarea lor orice mijloc de probă.
    6. Decizia sau hotărârea de sancţionare se ia cu votul majorităţii membrilor care compun respectivul organ al partidului şi se comunică în scris celui sancţionat, într-un termen de 10 zile de la adoptarea ei.
    7. Un membru care ocupă o funcţie de conducere în cadrul partidului, la orice nivel, şi care a fost sancţionat cu una dintre sancţiunile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. c) – g), este suspendat de drept din respectiva funcţie până la rămânerea definitivă a deciziei sau hotărârii de sancţionare.

    Art. 18 Contestarea sancţiunilor disciplinare

    1. Membrul sau aderentul împotriva căruia s-a pronunţat o sancţiune disciplinară poate contesta decizia sau hotărârea de sancţionare, în termen de 15 zile de la comunicare, adresându-se în acest sens:
    1. Comisiei Judeţene de Onoare, Disciplină şi Arbitraj, în cazul în care sancţiunea a fost aplicată de organele locale ale partidului;
    2. Comisiei Naţionale de Onoare, Disciplină şi Arbitraj în cazul în care sancţiunea a fost aplicată de organele judeţene sau naţionale ale Uniunii, precum şi atunci când cel sancţionat deţine o funcţie la nivelul central al partidului;
    1. Deciziile pronunţate de aceste comisii sunt definitive. Sancţiunile disciplinare intră în vigoare de la data rămânerii lor definitive. 
    2. Membrii Comisiei Judeţene de Onoare, Disciplină şi Arbitraj precum şi membrii Comisiei Naţionale de Onoare, Disciplină şi Arbitraj pot fi sancţionaţi numai de către comisia din care fac parte. Deliberarea comisiei se face fără participarea la vot a celui în cauză.
    3. Celelate aspecte ale procedurii de soluţionare a contestaţiilor vor fi reglementate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiilor de Onoare, Disciplină şi Arbitraj.

     

    Secţiunea 5

    Pierderea calităţii de membru sau aderent

     

    Art. 19 Pierderea de drept a calităţii de membru sau aderent

    1. Calitatea de membru sau aderent al UCDR încetează de drept în caz de deces, precum şi în situaţia în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a fi membru al unui partid politic sau cele prevăzute de art. 6 alin. (2) din prezentul statut pentru a fi membru sau aderent al UCDR. 
    2. Biroul executiv al organizaţiei locale din care membrul sau aderentul a făcut parte va emite o decizie prin care, luând act de intervenţia unei astfel de împrejurări, va dispune modificările corespunzătoare în evidenţele partidului. În acest sens, biroul executiv poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din oficiu.

    Art. 20 Pierderea calităţii de membru sau aderent ca şi consecinţă a unei manifestări

    de voinţă

    1. Calitatea de membru sau aderent al UCDR poate înceta şi prin demisie sau excludere.
    2. Demisia este actul unilateral prin care o persoană îşi manifestă voinţa de a renunţa la calitatea de membru sau aderent al UCDR. Demisia îşi produce efectul din momentul în care a fost comunicată în scris organizaţiei locale de care respectivul membru sau aderent aparţine.
    3. Excluderea din partid reprezintă încetarea calităţii de membru sau aderent al UCDR ca urmare a unei decizii disciplinare pronunţate de forurile competente ale partidului. Excluderea se hotărăşte în conformitate cu prevederile art. 16-18 din prezentul statut.
    4. Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în UCDR numai după trecerea unei perioade de cel puţin 2 ani de la excluderea sa.

     

     

     

    CAPITOLUL III

    ORGANIZAŢIILE UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE DIN ROMÂNIA

     

    Art. 21 Organizaţiile partidului

    1. Partidul este organizat şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial, fiind constituit din următoarele organizaţii teritoriale:
    1. locale - la nivelul localităţilor urbane, rurale, precum şi la nivelul sectoarelor   municipiului Bucureşti;
    2. judeţene - la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti;
    1. În cadrul partidului funcţionează Senatul UCDR, precum şi organizaţiile speciale ale femeilor, salariaţilor şi tinerilor. 
    2. Membrii partidului din alte ţări pot adera la Comitetul Românilor de Pretutindeni, CRP.
    3. Organizaţiile partidului nu au personalitate juridică, reprezentarea lor fiind asigurată conform art. 3 din prezentul statut.
    4. Până la înfiinţarea organizaţiilor se pot constitui grupuri de iniţiativă care vor funcţiona conform cu regulamentul partidului. Acestea se pot constitui legal dacă au cel puţin 3 membri, unul dintre aceştia fiind şi preşedintele grupului de iniţiativă.

    Art. 22 Organizaţiile locale

    1. Organizaţia locală grupează totalitatea membrilor partidului care au domiciliul sau reşedinţa, ori îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu în localitatea respectivă sau în unul din sectoarele municipiului Bucureşti.
    2. Organizaţia locală se constituie cu un număr de cel puţin 10 membri. Sub această limită, membrii UCDR pot constitui în localitatea respectivă doar un grup de iniţiativă.

    Art. 23 Organizaiile judeţene

    1. În fiecare judeţ funcţionează o organizaţie judeţeană, care grupează totalitatea organizaţiilor locale din judeţ, precum şi filialele organizaţiilor speciale constituite la nivelul judeţului respectiv.
    2. Sediul organizaţiei judeţene este în localitatea reşedinţă de judeţ.

    Art. 24 Senatul partidului

    1. Senatul este un for consultativ al conducerii centrale şi al organizaţiilor teritoriale, având rolul de a asigura continuitatea tradiţiei şi a doctrinelor partidului. El este alcătuit din membrii vârstnici care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Senatului UCDR.
    2. Preşedintele Senatului şi preşedinţii filialelor Senatului participă la şedinţele tuturor forurilor de conducere de la nivelul respectiv. 

    Art. 25 Organizaţiile speciale

    1. Organizaţiile de femei şi tineret cuprind membrii UCDR care optează pentru activitatea în aceste organizaţii.
    2. Organizaţiile profesionale cuprind membrii partidului cu profesii sau ocupaţii comune ori apropiate, care optează pentru a desfăşura o activitate politică legată de profesia sau ocupaţia lor.
    3. Obiectivul acestor organizaţii speciale este reprezentarea şi participarea activă a diferitelor categorii socio-profesioanale la viaţa politică, economică şi socială a ţării, respectiv promovarea lor în cadrul partidului.

     

     

    Art. 26 Comitetul Românilor de Pretutindeni

    1. Comitetul Românilor de Pretutindeni grupează toţi membrii şi aderenţii partidului cu domiciliul sau locul de muncă în afara ţării, asociaţi în filiala UCDR de la nivelul ţării respective.
    2. Activitatea CRP este condusă de către un coordonator, care este membru supleant în Biroului Executiv Naţional.

    Art. 27 Autonomie şi subordonare

    1. Organizaţiile şi filialele partidului se bucură de autonomie, în conformitate cu prevederile statutului şi cu hotărârile forurilor superioare ale Uniunii Creştin Democrate din România.
    2. În temeiul acestei autonomii, organizaţiile şi filialele UCDR au dreptul:
    1. să aleagă propriile foruri de conducere;
    2. să aleagă  delegaţi la conferinţe şi congrese;
    3. să desemneze candidaţi pentru funcţii publice;
    4. să organizeze propriile activităţi;
    1. Organizaţiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivel superior, iar organizaţiile speciale şi filialele acestora se subordonează forurilor de conducere ale organizaţiilor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizaţiilor speciale coordonează activitatea specifică a filialelor organizaţiilor respective.
    2. Organizaţiile speciale au propriile regulamente de funcţionare, adoptate de forurile lor superioare de conducere, cu respectarea prevederilor prezentului statut. Aceste regulamente sunt supuse aprobării Biroului Executiv Naţional.
    3. Organizaţiile judeţene ale partidului se grupează în regiuni. Fiecare regiune este condusă de către un coordonator, numit de preşedintele UCDR, şi care este membru supleant în Biroul Executiv Naţional.

     

     

    CAPITOLUL IV

    FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

     

    Secţiunea 1

    Dispoziţii comune

     

    Art. 28 Forurile de conducere

    1. Forurile de conducere ale Uniunii Creştin Democrate din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul organizaţiilor teritoriale, sunt următoarele:
    1. Preşedintele;
    2. Adunarea Generală a membrilor sau delegaţilor acestora;
    3. Biroul executiv;
    1. În plus, la nivel naţional funcţionează şi Consiliul Naţional al UCDR.

    Art. 29 Adunările generale ale membrilor sau delegaţilor acestora

    Art. 30 Birourile executive

    1. Birourile executive sunt alese şi funcţionează atât la nivel central, cât şi la nivelul organizaţiilor şi filialelor Uniunii.
    2. Membrii birourilor executive teritoriale trebuie să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    3. Birourile executive se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare - cu excepţia Biroului Executiv Naţional, care se întruneşte lunar - la convocarea preşedintelui biroului respectiv. Birourile executive se pot întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la cererea preşedintelui biroului executiv, a cel puţin o treime din numărul membrilor săi sau a unui for de conducere superior.
    4. Şedinţele Birourilor executive sunt statutare dacă la ele participă majoritatea membrilor care le compun, iar hotărârile acestora se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora, dacă statutul nu prevede altfel.

     Art. 31 Preşedinţii

    1. În fruntea UCDR, a organizaţiilor şi filialelor acesteia sunt aleşi preşedinţi, care asigură conducerea operativă între şedinţele birourilor executive.

     

     

     

     

     

    Secţiunea 2

    Forurile de conducere ale organizaţiilor teritoriale

     

    Art. 32 Adunarea generală a organizaţiei locale

    Adunarea generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:

    1. dezbate şi aprobă raportul Biroului Executiv Local, analizează activitatea întregii organizaţii de la precedenta adunare generală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru viitor;
    2. stabileşte măsurile de realizare a programului politic al UCDR, precum şi a hotărârilor forurilor judeţene şi centrale;
    3. alege şi revocă preşedintele şi pe ceilalţi membri ai Biroului Executiv Local;
    4. dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul organizaţiilor locale care au gestiune financiară;
    5. aprobă listele cu candidaţi pentru alegerile locale propuse de către Birourile Executive Locale şi le supune spre validare Birourilor Executive Judeţene;
    6. alege delegaţi la adunarea generală judeţeană.

    Art. 33 Biroul Executiv Local

    1. Biroul Executiv Local este alcătuit dintr-un număr de 3-7 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei.
    2. Biroul Executiv Local sau de Sector are următoarele atribuţii:
    1. decide în primă instanţă cu privire la cererile de înscriere în organizaţia locală respectivă;
    2. ţine evidenţa membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii stabilite de organele competente ale partidului;
    3. judecă în primă instanţă abaterile disciplinare are membrilor organizaţiei, cu excepţia acelora care fac parte din Biroul Executiv Local;
    4. studiază problemele cetăţenilor, transmiţându-le autorităţilor locale în vederea soluţionării lor;
    5. informează conducerea organizaţiei judeţene cu privire la problemele care depăşesc competenţa organizaţiei locale;
    6. prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea organizaţiei judeţene;
    7. desemnează reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare din circumscripţiile locale;
    8. organizează şi conduce campania electorală în aria sa de competenţă teritorială;
    9. propune candidaturi pentru alegerile locale;
    10. coordonează activitatea reprezentanţilor UCDR în structurile administraţiei publice locale;
    11. asigură informarea Biroului Executiv Judeţean cu privire la evenimentele petrecute şi acţiunile desfăşurate pe plan local;
    12. stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei locale respective şi efectuează angajări şi concedieri;
    13. comunică Biroului Executiv Judeţean rezultatele alegerilor;
    14. duce la îndeplinire deciziile şi hotărârile organelor de partid superioare ierarhic.

    Art. 34 Preşedintele organizaţiei locale

    1. Preşedintele organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
    1. reprezintă organizaţia în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţii;
    2. convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Executiv al organizaţiei; 

    Art. 35 Adunarea generală judeţeană

    1. Adunarea generală judeţeană este alcătuită din:
    1. delegaţii organizaţiilor şi grupurilor de iniţiativă locale, conform unei norme de reprezentare stabilită de Biroul Executiv Judeţean;
    2. responsabilii grupurilor de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au niciun delegat ales;
    3. membrii în funcţie ai Biroului Executiv Judeţean;
    1. Adunarea generală judeţeană are următoarele atribuţii:
    1. stabileşte măsurile de realizare la nivel judeţean a programului politic al UCDR;
    2. alege şi revocă preşedintele şi membrii Biroului Executiv Judeţean;
    3. dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, acordă descărcare de gestiune pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
    4. alege, prin vot secret, delegaţii la Adunarea generală a UCDR şi membrii în Comisia Judeţeană de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
    5. desemnează prin vot candidaţii pentru organele centrale ale partidului;

    Art. 36 Biroul Executiv Judeţean

    1. Biroul Executiv Judeţean este alcătuit din 5-11 membri.
    2. Preşedintele Consiliului Judeţean, prefectul şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ fac parte din Biroului Executiv Judeţean, dacă sunt membri ai Uniunii Creştin Democrate din România.
    3. Biroul Executiv Judeţean are următoarele atribuţii:
    1. coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;
    2. informează Biroul Executiv Naţional cu privire la evenimentele petrecute şi acţiunile desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competenţele organizaţiei;
    3. primeşte informări de la organizaţiile şi filialele componente cu privire la problemele cetăţenilor, le analizează şi le transmite mai departe autorităţilor publice competente în vederea soluţionării lor;
    4. validează sau invalidează alegerile pentru desemnarea forurilor de conducere ale organizaţiilor locale şi filialelor din cadrul organizaţiei judeţene respective;
    5. asigură ţinerea evidenţei membrilor şi aderenţilor organizaţiei judeţene, pe care o transmite secretariatului general şi pe care trebuie să o actualizeze trimestrial;
    6. stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la Adunarea generală judeţeană pentru fiecare organizaţie locală şi pentru fiecare grup de iniţiativă;
    7. numeşte şeful campaniei electorale la nivel de judeţ;
    8. pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale în campania electorală;
    9. administrează resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene;
    10. stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei şi urmăreşte încasarea lor;
    11. elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune aprobării Adunării generale judeţene;
    12. dezvoltă relaţii cu organizaţiile altor formaţiuni politice sau civice, în concordanţă cu orientarea politică a partidului, precum şi cu autorităţile publice locale sau judeţene;
    13. aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de către organizaţiile locale, putând să infirme un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări a UCDR în administraţia locală;
    14. întocmeşte lista candidaţilor Uniunii pentru consiliul judeţean şi pentru Parlamentul României, pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale. 
    15. face propuneri pentru numirea membrilor partidului în funcţiile publice din administraţia locală.
    16. stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei judeţene respective şi efectuează angajări şi concedieri;
    17. judecă în primă instanţă abaterile disciplinare are membrilor din forurile de conducere ale partidului de la nivel local şi judeţean.
    1. Biroul Executiv al Municipiului Bucureşti este compus din 13 membri. Şapte membri sunt aleşi de către adunarea generală a municipiului Bucureşti, iar preşedinţii celor şase organizaţii de sector sunt membri de drept. Atribuţiile Biroului Executiv al Municipiului Bucureşti sunt identice cu cele prevăzute la art. 36 alin. 3 din actualul statut în competenţa Birourilor Executive Judeţene. 

    Art. 37 Preşedintele organizaţiei judeţene

    1. Preşedintele organizaţiei judeţene are următoarele atribuţii:
    1. reprezintă organizaţia în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţii;
    2. convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Executiv Judeţean.

     

    Secţiunea 3

    Forurile naţionale de conducere ale Uniunii Creştin Democrate din România

     

    Art. 38 Adunarea generală a partidului

    1. Adunarea generală este forul suprem de conducere a Uniunii Creştin Democrate din România şi se compune din:
    1. delegaţi aleşi de către organizaţiile judeţene, pe baza normei de reprezentare stabilită de Biroul Executiv Naţional;
    2. delegaţi de drept; de acest statut beneficiază toţi membrii Consiliului Naţional al UCDR;
    1. Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc şi se anunţă de către Biroul Executiv Naţional cu cel puţin 60 de zile înainte în cazul adunărilor generale ordinare şi cu cel puţin 30 de zile înainte în cazul adunărilor generale extraordinare.
    2. Adunarea generală a UCDR are următoarele atribuţii:
    1. dezbate şi adoptă raportul Biroului Executiv Naţional;
    2. adoptă sau modifică programul politic, strategia de viitor, precum şi orice alte măsuri referitoare la activitatea UCDR;
    3. dezbate raportul financiar prezentat de către trezorierul UCDR şi acordă descărcare de gestiune pentru perioada dintre adunările generale;
    4. alege, prin vot secret, preşedintele UCDR, vicepreşedinţii, secretarul general, precum şi membrii aleşi din Consiliul Naţional, Biroul Executiv Naţional şi Comisia Naţională de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
    5. modifică statutul sau programul politic al UCDR cu votul a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi;
    6. hotărâşte cu o majoritate de 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi fuziunea cu alte partide politice sau desfiinţarea Uniunii Creştin Democrate din România.

    Art. 39 Consiliul Naţional

    1. Consiliul Naţional al Uniunii Creştin Democrate din România este forul de conducere al partidului în intervalul dintre două adunări generale.
    2. Consiliul Naţional este alcătuit din maximum 500 de membri, având următoarea componenţă:
    1. membrii Biroului Executiv Naţional;
    2. preşedinţii organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare;
    3. doi membri ai Senatului UCDR şi preşedintele acestuia;
    4. membrii de onoare ai partidului;
    5. persoanele alese din partea UCDR în organismele politice internaţionale din care UCDR face parte;
    6. membrii partidului care îndeplinesc funcţia de deputat, senator, europarlamentar, ministru, secretar de stat, prefect, preşedinte al consiliului judeţean, primar şi viceprimar ai municipiilor, sectoarelor, oraşelor şi comunelor;
    7. membrii aleşi din partea organizaţiilor judeţene, potrivit normei de reprezentare stabilită de către Biroul Executiv Naţional;
    1. Consiliul Naţional are următoarele atribuţii:
    1. coordonează întreaga activitate a partidului între adunările generale;
    2. alege candidatul pentru funcţia de preşedinte al României;
    3. adoptă şi modifică regulamentele partidului;
    4. avizează fuziunea cu alte partide sau formaţiuni politice;
    5. alege trezorierul UCDR la propunerea preşedintelui partidului;
    6. alege membrii Comisiei Centrale de Cenzori şi ai Comisiei Centrale de Contestaţii, în prima Şedinţă de după Adunarea generală;
    7. atribuie calitatea de membru de onoare a Uniunii, la propunerea preşedintelui partidului şi cu acordul Senatului UCDR.
    8. aprobă participarea UCDR la alianţe politice şi electorale;
    9. dezbate raportul Comisiei Centrale de Cenzori, acordă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
    1. Şedinţele ordinare ale Consiliului Naţional trebuie convocate cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării lor, iar cele extraordinare cu cel puţin 7 zile înainte. Aceleaşi termene trebuie respectate şi în ceea ce priveşte comunicarea ordinii de zi a şedinţelor.
    2. Preşedintele Uniunii Creştin Democrate din România conduce şedinţele Consiliului Naţional. Cu aprobarea Biroului Executiv Naţional, preşedintele UCDR poate invita la şedinţele Consiliului Naţional şi alte persoane, fără ca acestea să beneficieze însă de drept de vot. 

    Art. 40 Biroul Executiv Naţional

    1. Biroul Executiv Naţional se compune din: 
    1. Preşedintele UCDR;
    2. vicepreşedinţii, secretarul general, trezorierul, liderii departamentelor şi ai structurilor organizaţionale cu atribuţiuni executive.
    1. Biroul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
    1. conduce activitatea Uniunii între şedinţele Consiliului Naţional;
    2. emite luări de poziţie cu privire la evenimentele politice, sociale şi economice curente;
    3. stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Biroului Executiv Naţional;
    4. numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
    5. coordonează activitatea Departamentelor de Politici, Programe şi Doctrină;
    6. validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, a organizaţiilor speciale şi a Comitetului Românilor de Pretutindeni;
    7. aprobă organigrama aparatului central al partidului, la propunerea secretarului general al UCDR;
    8. convoacă şi stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi a adunării generale, precum şi norma de reprezentare a delegaţilor;
    9. aprobă listele de candidaturi propuse de Birourile Executive Judeţene pentru Parlamentul României;
    10. desemnează reprezentantul UCDR în cadrul Biroului Electoral Central;
    11. conduce şi coordonează campaniile electorale ale UCDR pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, numind şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
    12. coordonează activitatea tuturor organizaţiilor UCDR, precum şi a grupurilor parlamentare.
    13. desemnează liderii grupurilor parlamentare;
    14. administrează resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;
    15. elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli a partidului, la propunerea trezorierului UCDR;
    16. asigură informarea permanentă a organizaţiilor judeţene cu privire la activitatea partidului;
    17. negociază alianţe şi protocoale de colaborare cu alte formaţiuni politice, făcând propuneri în acest Consiliului Naţional;
    18. propune adunării generale a UCDR reorganizarea partidului;
    19. iniţiază şi dezvoltă relaţii cu alte partide politice şi organizaţii, din ţară sau din străinătate;
    20. hotărăşte, în cazul unor devieri grave de la orientarea politică şi programatică a UCDR, dizolvarea forurilor de conducere ale organizaţiilor locale şi judeţene, numind comisii interimare până la organizarea alegerilor;
    21. nominalizează reprezentanţii partidului în cadrul unor instituţii sau organizaţii, interne sau internaţionale;
    22. decide în toate celelalte probleme care nu sunt stabilite prin statut sau regulamentele Uniunii în competenţa unui alt organ al partidului.

    Art. 41 Preşedintele UCDR

    1. Preşedintele UCDR este garantul respectării principiilor partidului, a doctrinei creştin-democrate, a programului şi a statutului partidului.
    2. Preşedintele partidului este în acelaşi timp președintele Consiliului Naţional al UCDR şi preşedintele Biroului Executiv Naţional.
    3. Preşedintele are următoarele atribuţii:
    1. reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile cu alte partide sau organizaţii române sau străine; 
    2. convoacă în şedinţe ordinare sau extraordinare forurile naţionale de conducere;
    3. prezidează şedinţele Biroului Executiv Naţional, informându-i pe membrii acestuia cu privire la activitatea pe care a desfăşurat-o;
    4. face declaraţii în numele partidului;
    5. semnează documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale;
    1. Preşedintele răspunde de activitatea sa politică şi de gestiunea administrativă în faţa Adunării generale a UCDR.

     

    Secţiunea 4

    Alegerea forurilor de conducere ale UCDR

     

    Art. 42 Alegerea preşedinţilor şi a birourilor executive

    1. Alegerea preşedinţilor şi a birourilor executive de la orice nivel se face pe baza unor moţiuni;
    2. Moţiunea este oferta politică a candidatului la funcţia de preşedinte, susţinută de un număr de membri propuşi să facă parte din Biroul Executiv.
    3. Este declarată câştigătoare moţiunea care a întrunit majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate.
    4. Dacă nici o moţiune nu a întrunit această majoritate, are loc un al doilea tur de scrutin la care iau parte primele două moţiuni clasate. Este declarată câştigătoare moţiunea care a obţinut cele mai multe voturi.
    5. Titularul moţiunii câştigătoare este declarat preşedinte. Ceilalţi membri ai echipei câştigătoare sunt declaraţi aleşi în cadrul biroului executiv.

     

     

    CAPITOLUL V

    ALTE STRUCTURI ORGANIZAŢIONALE ALE UNIUNII CREŞTIN DEMOCRATE DIN ROMÂNIA

     

    Art. 43 Secretariatul general

    1. Secretariatul general al partidului are următoarele atribuţii:
    1. asigură circulaţia rapidă a informaţiei între conducerea naţională şi organizaţiile teritoriale;
    2. ţine evidenţa tuturor organizaţiilor şi a membrior partidului;
    3. organizează şedinţele Consiliului Naţional şi ale Biroului Executiv Naţional;
    4. verifică informaţiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală asupra acestora şi propune soluţii pentru rezolvarea lor;
    5. evaluează activitatea membrilor Birourilor Executive Judeţene, pe baza grilei naţionale de evaluare;
    6. îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de forurile naţionale de conducere ale partidului;
    1. Secretariatul general este condus de un secretar general, ales prin vot secret de către adunarea generală a UCDR. Regulamentele partidului vor reglementa componenţa secretariatului general, modalitatea de desemnare a membrilor acestuia, precum şi alte aspecte referitoare la organizarea şi funcţionarea sa. 

    Art. 44 Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj

    1. Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj sunt forurile jurisdicţionale şi de arbitraj ale partidului, cu activitate permanentă, constituite atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean. 
    2. Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj au următoarele atribuţii:
    1. soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor sau hotărârilor de aplicare a sancţiunilor disciplinare;
    2. soluţionează diferendele apărute între membrii partidului, între aceştia şi conducerile organizaţiior partidului sau între diferitele foruri de conducere, care afectează onoarea şi prestigiul UCDR sau a membrilor săi;
    3. veghează la respectarea legilor, a statutului, a celorlalte acte interne ale UCDR, precum şi a normelor morale de comportament, informând forurile competente ale partidului cu privire la orice încălcare a acestora;
    1. Comisia Naţională de Onoare, Disciplină şi Arbitraj este alcătuită din 13 membri, aleşi pentru o perioadă de 4 ani de către adunarea generală a UCDR. Comisiile Judeţene de Onoare, Disciplină şi Arbitraj sunt alcătuite din 5 membri, aleşi pentru o perioadă de 4 ani de către adunările generale judeţene. Membrii Comisiilor de Onoare, Disciplină şi Arbitraj nu pot face parte din nici un alt for sau structură a Uniunii.
    2. Comisiile de Onoare, Disciplină şi Arbitraj îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament adoptat de către Consiliul Naţional al UCDR.

    Art. 45 Comisia centrală de contestaţii

    1. Comisia centrală de contestaţii este compusă din 7 membri aleşi pe o perioadă de 4 ani de către Consiliul Naţional al UCDR dintre membrii săi. Comisia este condusă de către un preşedinte, care este şi membru al Biroului Executiv Naţional, şi un vicepreşedinte.
    2. Atribuţiile Comisiei centrale de contestaţii sunt următoarele:
    1. soluţionează contestaţiile împotriva neregulilor apărute în desfăşurarea  alegerilor forurilor de conducere judeţene şi naţionale;
    2. soluţionează apelurile formulate împotriva modului în care Birourile Executive Judeţene au soluţionat contestaţiile referitoare la neregulile apărute în desfăşurarea alegerilor de la nivelul organizaţiilor sau filialelor din subordine;
    1. Comisia îşi desfăşoară activitatea în complete de 3 membri, numiţi de către Preşedintele  Comisiei. Hotărârile Comisiei sunt definitive şi se comunică atât contestatarului sau apelantului, cât şi organizaţiilor în cauză.

    Art. 46 Comisia centrală de cenzori

    Comisia centrală de cenzori este formată dintr-un preşedinte si trei membri. Comisia se poate constitui prin alegeri in cadrul partidului.

    Art. 47 Departamentele de politici, programe şi doctrină

    1. Departamentele de politici, programe şi doctrină sunt organizate pe domenii de activitate, după modelul structurii Guvernului, şi funcţionează pe lângă Biroul Executiv Naţional, pe baza unui regulament aprobat de acesta.

     

    CAPITOLUL VI

    PATRIMONIUL PARTIDULUI

     

    Art. 48 Gestionarea patrimoniului

    1. Gestionarea patrimoniului partidului se face de către Biroul Executiv Naţional, Birourile Executive Judeţene şi de către organizaţiile locale care au gestiune proprie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul statut şi cu regulamentul financiar-contabil al UCDR.
    2. Partidul poate deţine în proprietate bunuri  mobile şi imobile care sunt necesare desfăşurării activităţii sale specifice.
    3. Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidului se efectuează prin conturi în lei şi în valută deschise la unităţi bancare cu sediul în România, potrivit legii;
    4. Încadrarea salariaţilor şi remunerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Membrii UCDR care ocupă funcţii de conducere în partid nu pot fi remuneraţi pentru această activitate.
    5. Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale UCDR se bucură de autonomie administrativă şi financiară, dar nu de personalitate juridică distinctă de cea a partidului.
    6. Activitatea financiar- contabilă de la toate nivelurile este supusă controlului comisiilor de cenzori prevăzute în statut.
    7. Trezorierul partidului conduce departamentul financiar-contabil al UCDR.

    Art. 49 Sursele de finanţare ale partidului

    1. Sursele de finanţare ale partidului sunt următoarele:
    1. cotizaţiile şi contribuţiile membrilor;
    2. donaţii şi legate;
    3. venituri provenite din activităţi proprii;
    4. subvenţii de la bugetul de stat;
    5. alte surse, potrivit legii;
    1. Membrii UCDR au obligaţia de a plăti, până cel târziu la sfârşit de trimestru, cotizaţiile stabilite de Birourile Executive Judeţene. Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, organizaţiile locale care au gestiune proprie şi Comitetul Românilor de Pretutindeni au obligaţia de a vărsa o cotă din cotizaţiile încasate către trezorieria partidului. Această cotă este stabilită de Biroul Executiv Naţional.
    2. Contribuţia reprezintă aportul în bani ai membrilor UCDR care ocupă funcţii publice obţinute cu sprijinul partidului. Plata ei este obligatorie, iar cuantumul este stabilit de către Biroul Executiv Naţional în funcţie de veniturile obţinute de acel membru din funcţia publică deţinută.
    3. Partidul, organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi organizaţiile locale care au gestiune proprie pot primi donaţii, sub formă de numerar ori de bunuri mobile sau imobile, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    4. Veniturile provenite din activităţi proprii vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Executiv Naţional sau, după caz, ale Birourilor Executive Judeţene sau Locale, dacă aceste organizaţii locale au gestiune proprie.
    5. Subvenţiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Executiv Naţional, în condiţiile legii.

    CAPITOLUL VII

    DISPOZIŢII FINALE

     

    Art. 48 Încetarea activităţii partidului

    1. Uniunea Creştin Democrată din România îşi poate înceta activitatea prin una dintre următoarele modalităţi:
    1. autodizolvare, hotărâtă de adunarea generală a UCDR;
    2. dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească sau prin hotărâre a Curţii Constituţionale; 
    3. reorganizare sau fuziune prin absorbţie a UCDR de către o altă formaţiune politică.

    Art. 49 Statutul partidului

    1. Prevederile oricăror reglementări interne ale UCDR sunt nule de drept dacă încalcă prevederile legii sau ale prezentului statut.
    2. Iniţiativa modificării statutului sau a programului politic aparţine Biroului Executiv Naţional al UCDR sau unui număr de cel puţin 10 Birouri Executive Judeţene.

    Art. 50 Alianţele încheiate de Uniunea Creştin Democrată din România

    Dispoziţiile protocoalelor de alianţă încheiate de Uniunea Creştin Democrată din România sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile acestuia precum şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de UCDR, pe perioada existenţei alianţei.

     

    Art. 51. Dispoziţie finală

    Prezentul Statut intră în vigoare odată cu înregistrarea partidului în Registrul Partidelor Politice pe baza sentinţei judecatoreşti definitivă şi irevocabilă, dată de autoritatea competentă.

All Posts
×